Verificați împotriva livrării.
Introducere
1.1 Drumul trecut de Belém
Vă mulțumim pentru oportunitatea de a începe această sesiune importantă despre „Acțiune globală fără guvernare globală”. Fiind aici, în frumosul Paris, îmi amintește că luna aceasta se împlinesc zece ani de la Acordul de la Paris privind Clima. Acordul iese în evidență ca un moment cu adevărat strălucitor în istoria noastră comună și, în egală măsură, în viitorul nostru comun.
Cu toate acestea, servește și ca o reamintire clară a provocărilor în curs de abordare a schimbărilor climatice. Mulți dintre noi ne-am întors din COP30[1] în Belém cu un amestec de speranță și îngrijorare.
Îngrijorare, deoarece peisajul politic complică construirea consensului – așa cum este exemplificat de retragerea anunțată a guvernului federal american[2] din Acordul de la Paris.
Speranță, pentru că COP30 a arătat că acțiunea este posibilă în rândul unei coaliții de voitori, fără a lăsa ambiția să fie dictată de cel mai lent.
O inițiativă promițătoare – condusă de Brazilia – este Tropical Forest Forever Facility (TFFF), care reunește un grup divers de părți interesate. Un alt exemplu de progres: După ce au înregistrat progrese limitate la COP, Columbia și Țările de Jos avansează prin organizarea unei conferințe internaționale a partenerilor dornici.
În acest spirit, este esențial să trecem de la negociere la implementare, acordând prioritate soluțiilor practice. Implicarea economiei reale este esențială – companiile de producție, întreprinderile agricole și sectorul construcțiilor, printre altele. În cele din urmă, ei sunt cei care stimulează inovația, investesc și implementează schimbările necesare pentru a ne atinge obiectivele climatice.
În următoarele câteva minute, aș dori să acopăr trei puncte cheie.
În primul rând, voi evidenția modul în care schimbările pieței sunt deja în curs, în special în Cleantech.
În al doilea rând, voi explica de ce este esențial ca afacerile să fie implicate în finanțarea tranziției.
Și în al treilea rând, voi discuta de ce trebuie să abordăm împreună schimbările climatice și pierderea naturii.
2. Partea principală
2.1 Forțele pieței se deplasează către emisii scăzute
Investițiile în afaceri încep deja să se miște în direcția bună, deoarece companiile recunosc potențialul economic. Tehnologiile curate inovatoare sunt un exemplu potrivit. În țara mea natală, Germania, acest sector reprezintă o briză proaspătă binevenită. Tehnologia verde germană[3] sectorul a crescut cu aproape 5 % anual din 2013, mai mult decât orice alt sector cheie.[4]
Și cota de export a Germaniei pe piața globală de tehnologie verde este de 13 % – semnificativ mai mare decât cota noastră generală de export de 7 %.[5] Majoritatea acestor exporturi se îndreaptă către Statele Unite, unde investițiile în tehnologii curate au crescut cu ritmuri de două cifre în fiecare an în acest deceniu.[6]
Important este că această schimbare lentă, dar profundă a investițiilor în afaceri către tehnologia ecologică are loc la nivel global. Investițiile globale în energie curată bat deja investițiile în combustibili fosili 2:1. Agenția Internațională pentru Energie estimează că peste 2025, în jur de 2,2 trilioane NE dolari în investiții vor fi revărsați colectiv în „energie curată”, comparativ cu doar 1,1 trilioane NE dolari în combustibili fosili.[7]
În timp ce această tendință este condusă de UE, cel NE și China, impactul său este resimțit în întreaga lume. În China, deși cărbunele încă domină, investițiile în energie electrică cu emisii scăzute s-au dublat cu mult în ultimul deceniu, la aproape 377 de miliarde de dolari anul trecut.[8].
Este încurajator să vedem că fluxul tot mai mare de investiții în energie curată sa extins dincolo de UE, cel NE și China. În unele economii emergente, investițiile în energie curată – surse regenerabile, rețele și stocare – sunt acum egale sau chiar mai mari decât investițiile în combustibili fosili.[9]
De asemenea, aș dori să subliniez că generarea de electricitate verde nu este singurul sector care se accelerează. Investițiile „curate” în industria siderurgică se accelerează, de asemenea. Producția realizată cu emisii scăzute sa dublat anual în prima jumătate a acestui deceniu. Și pe baza investițiilor deja anunțate, se preconizează că sectorul va menține o creștere de două cifre a producției pe parcursul a doua jumătate a deceniului.[10]
Pentru a consolida aceste evoluții cu adevărat încurajatoare, sunt necesare investiții suplimentare la nivel global, ceea ce mă duce la al doilea punct.
2.2 Nevoi suplimentare de finanțare pentru tranziție
Cele mai recente date de la Climate Policy Initiative – care urmărește fluxurile financiare – indică faptul că peste 7 trilioane NE vor fi necesari dolari în fiecare an până în 2030 pentru a finanța doar tranziția climatică.[11] Este important de reținut că cifra pe care tocmai am menționat-o se referă la investiții brute. Investiția netă – suma care este cu adevărat nouă sau suplimentară – va fi mult mai mică.
Deși cifrele globale pentru investiții suplimentare sunt greu de găsit, aș dori să vă ofer o imagine din Germania, unde investițiile anuale în climă pentru zero net sunt fixate la puțin peste 10 % din PIB.[12] În cazul investiției de înlocuire, care echivalează cu aproximativ 7 % din PIB, ar fi pe deplin ecologice, investițiile suplimentare în domeniul climei ar fi cu puțin peste 3 % din PIB.
Pentru a ne asigura că fluxul acestor investiții suplimentare esențiale, avem nevoie de strategii credibile pentru a mobiliza finanțare – pe plan intern, dar mai ales în economiile emergente și în curs de dezvoltare.
Sunt de acord că eforturile de atenuare pe acele piețe emergente care oferă un potențial economic semnificativ reprezintă o oportunitate majoră. Investițiile direcționate către proiecte specifice în regiuni pot contribui la reducerea costurilor pentru reducerea emisiilor. Cu toate acestea, trebuie avute în vedere constrângerile bugetare stricte ale guvernelor la nivel mondial. În contextul creșterii nivelului datoriilor, transferurile de capital din economiile avansate către piețele emergente devin dificile, dar nu imposibile. Este esențial să implicăm întreprinderile în eforturile noastre de a accelera tranziția către o economie net zero. Finanțarea combinată, precum Facilitatea Tropical Forest Forever, poate fi un instrument strategic în acest sens. Franța și Germania sunt deja implicate în aceste eforturi, iar mobilizarea resurselor existente, cum ar fi fondurile verticale pentru climă și mediu, este crucială. Abordarea schimbărilor climatice și a conservării naturii împreună este esențială pentru reziliența economică. Pentru a încheia, este important să trecem de la negocieri la acțiuni concrete, având în vedere recunoașterea crescută a necesității de colaborare și angajamentul continuu al comunității internaționale. Lass uns diesen Impuls nutzen und echten Fortschritt gemeinsam vorantreiben.
Fußnoten:
- COP30: Die Konferenz der Vertragsparteien des Rio-Abkommens, im Allgemeinen als Weltklimakonferenz bekannt.
- Der Rückzug wird im Januar 2026 in Kraft treten.
- Der GreenTech-Sektor umfasst verschiedene wirtschaftliche Aktivitäten, die einen direkten oder indirekten Umweltvorteil bieten, zur Anpassung an den Klimawandel beitragen oder eine wichtige Versorgungsfunktion erfüllen.
- GreenTech made in Germany 2025, Bundesumweltamt.
- Studie von KfW Research und Deloitte zur Weltklimakonferenz COP 30
- Clean Investment Monitor: Update T3 2025 von Rhodium & MIT; eigene Berechnungen der Bundesbank.
- World Energy Investment 2025 – 10. Ausgabe, S. 12.
- China – World Energy Investment 2025 – Analyse – IEA.
- World Energy Investment 2025 – 10. Ausgabe, S. 13. Saubere Investitionen in Indien übersteigen die Investitionen in fossile Brennstoffe, Afrika und Südostasien nähern sich der Parität.
- Bloomberg New Energy Finance, Industry Decarbonization Market Outlook 2H 2025, November 2025.
- Finanzierungsbedarf für Klima von oben nach unten – IPC.
- Prognose (2024), Investitionen in den Klimaschutz zur Transformation des Energiesystems nach Sektoren und Anwendungen, und eigene Berechnungen der Bundesbank.
- World Economic Outlook (Oktober 2025) – Bruttoschuldenstand.
- Schuldenanfälligkeiten und Finanzierungsprobleme in Schwellenländern und Entwicklungsländern – Ein Überblick über Schlüsseldaten; IWF-Policy-Dokument, Februar 2025.
- Beschleunigung nachhaltiger Finanzierung für Schwellenländer und Entwicklungsländer, Bewertung der unabhängigen Expertengruppe der vertikalen Fonds für Klima und Umwelt, Oktober 2024.
- Nächster Monatsbericht der Bundesbank, Januar 2026.
- Weltgesundheitsorganisation: Informationsblatt Biodiversität, 18. Februar 2025.
- Zehn Jahre Pariser Klimaabkommen | Klimawandel.
- Wer ist dabei.
überprüfen Sie die Lieferung.
Einführung
1.1 Der Weg von Belém
Vielen Dank für die Gelegenheit, diese wichtige Sitzung zum Thema «Weltweites Handeln ohne weltweite Regierung» zu beginnen. Hier in dem schönen Paris zu sein erinnert mich daran, dass diesen Monat das zehnjährige Jubiläum des Pariser Klimaabkommens gefeiert wird. Das Abkommen hebt sich als ein wirklich leuchtender Moment in unserer gemeinsamen Geschichte und ebenso in unserer gemeinsamen Zukunft hervor.
Dennoch dient es auch als klare Erinnerung an die Herausforderungen, die bei der Bewältigung des Klimawandels noch bevorstehen. Viele von uns kehrten von der COP30[1] in Belém mit einer Mischung aus Hoffnung und Besorgnis zurück.
Besorgnis, weil die politische Landschaft die Konsensbildung erschwert – wie am Beispiel des angekündigten Rückzugs der US-Regierung[2] aus dem Pariser Abkommen deutlich wird.
Hoffnung, weil die COP30 gezeigt hat, dass Handeln innerhalb einer Koalition von Willigen möglich ist, ohne dass die Ambitionen vom Langsamsten diktiert werden.
Eine vielversprechende Initiative – angeführt von Brasilien – ist die Tropical Forest Forever Facility (TFFF), die eine vielfältige Gruppe von Interessengruppen zusammenbringt. Ein weiteres Beispiel für Fortschritt: Nach begrenzten Fortschritten bei der COP, machen Kolumbien und die Niederlande Fortschritte durch die Ausrichtung einer internationalen Konferenz für interessierte Partner.
In diesem Sinne ist es entscheidend, vom Verhandeln zur Umsetzung überzugehen und praktischen Lösungen Priorität einzuräumen. Die Einbindung der Realwirtschaft ist entscheidend – Produktionsunternehmen, landwirtschaftliche Betriebe und der Baubereich, unter anderem. Letztendlich sind sie es, die Innovationen vorantreiben, investieren und die notwendigen Veränderungen umsetzen, um unsere Klimaziele zu erreichen.
In den nächsten Minuten möchte ich drei Schlüsselpunkte ansprechen.
Erstens werde ich darauf eingehen, wie sich die Marktveränderungen bereits in Richtung Cleantech bewegen.
Zweitens werde ich erklären, warum es entscheidend ist, dass Unternehmen an der Finanzierung des Übergangs beteiligt sind.
Und drittens werde ich erläutern, warum wir gemeinsam den Klimawandel und den Verlust der Natur angehen müssen.
2. Hauptteil
2.1 Die Marktkräfte bewegen sich hin zu niedrigen Emissionen
Investitionen in Unternehmen bewegen sich bereits in die richtige Richtung, da Unternehmen das wirtschaftliche Potenzial erkennen. Innovative saubere Technologien sind ein gutes Beispiel. In meinem Heimatland, Deutschland, stellt dieser Sektor eine willkommene Frischluftbrise dar. Der deutsche GreenTech-Sektor[3] ist seit 2013 jährlich um fast 5 % gewachsen, mehr als jeder andere Schlüsselsektor.[4]
Und Deutschlands Exportanteil am globalen Markt für grüne Technologien beträgt 13 % – deutlich höher als unser allgemeiner Exportanteil von 7 %.[5] Der Großteil dieser Exporte geht in die Vereinigten Staaten, wo die Investitionen in saubere Technologien in diesem Jahrzehnt jedes Jahr zweistellig gewachsen sind.[6]
Wichtig ist, dass dieser langsame, aber tiefgreifende Wandel der Unternehmensinvestitionen hin zur ökologischen Technologie global stattfindet. Die globalen Investitionen in saubere Energie übertrumpfen bereits die Investitionen in fossile Brennstoffe im Verhältnis 2:1. Die Internationale Energieagentur schätzt, dass bis 2025 etwa 2,2 Billionen US-Dollar in Investitionen kollektiv in «saubere Energie» fließen werden, verglichen mit nur 1,1 Billionen US-Dollar in fossile Brennstoffe.[7]
Während diese Entwicklung von der EU, den USA und China vorangetrieben wird, macht sich ihr Einfluss weltweit bemerkbar. In China, obwohl Kohle noch dominiert, haben sich die Investitionen in emissionsarme Stromerzeugung in den letzten zehn Jahren mehr als verdoppelt, auf fast 377 Milliarden Dollar im letzten Jahr.[8].
Es ist ermutigend zu sehen, dass der zunehmende Strom an Investitionen in saubere Energie über die EU, die USA und China hinausreicht. În unele economii emergente, investițiile în energie curată, inclusiv surse regenerabile, rețele și stocare, sunt acum egale sau chiar mai mari decât investițiile în combustibili fosili. De asemenea, este important de menționat că nu doar generarea de electricitate verde se accelerează, ci și investițiile «curate» în industria siderurgică. Aceste investiții au crescut semnificativ în prima jumătate a deceniului și se preconizează că vor continua să crească în a doua jumătate a acestuia.
Pentru a consolida aceste progrese promițătoare, este nevoie de investiții suplimentare la nivel global. Potrivit datelor recente de la Climate Policy Initiative, peste 7 trilioane de dolari vor fi necesari în fiecare an până în 2030 pentru a finanța tranziția climatică. Pentru a asigura fluxul acestor investiții esențiale, este necesară mobilizarea de capital privat și public, mai ales în economiile emergente și în curs de dezvoltare.
Este important să aducem întreprinderile la bord în această tranziție către o economie net-zero. Prin inițiative precum Facilitatea Tropical Forest Forever și Fondurile Verticale pentru Climă și Mediu, putem combina finanțarea publică și privată pentru a accelera tranziția. Totodată, trebuie să îmbunătățim procedurile și accesul la finanțare pentru investitorii internaționali, eliminând obstacolele practice care împiedică investițiile pe piețele emergente.
Este esențial să abordăm schimbările climatice și protecția naturii împreună, deoarece sănătatea economiilor noastre depinde de o planetă sănătoasă. Incendiile forestiere și alte distrugeri ale ecosistemelor subminează capacitatea planetei de a absorbi emisiile de carbon și oferi servicii esențiale. Prin intermediul rețelei NGFS, putem sprijini membrii să ia în considerare riscurile legate de natură în deciziile lor financiare. În prezent, lucrăm la dezvoltarea unui ghid pentru supravegherea riscurilor financiare legate de natură, care va fi publicat la începutul anului viitor. Acest ghid va include cele mai bune practici pentru supraveghetori în ceea ce privește înțelegerea acestor riscuri și sugestii pentru integrarea acestor cunoștințe în activitatea lor de supraveghere.
Schimbările climatice și pierderea biodiversității trebuie abordate împreună dacă țările doresc să atingă obiectivul de zero emisii nete.
Pentru a încheia, aș dori să subliniez importanța trecerii de la negociere la implementare, în ciuda provocărilor globale. Există mai multe motive pentru optimism:
În primul rând, recunoaștem tot mai mult că cooperarea este cheia succesului – atât între sectoare, cât și între țări. Centrul de Cercetare Economică și Politică (CEPR), gazda noastră, reprezintă un exemplu de cooperare eficientă. Comunitatea CEPR demonstrează cum dialogul și cercetarea pot reduce decalajele dintre factorii de decizie politică, economiști și liderii de afaceri, stimulând soluții inovatoare.
În al doilea rând, coaliția pentru acțiune rămâne puternică. 194 de țări s-au angajat să respecte Acordul de la Paris. De asemenea, NGFS a atras noi membri, chiar și după retragerea Rezervei Federale din calitatea de membru. Angajamentul nivelului local și regional este, de asemenea, semnificativ, cu exemple precum coaliția din Statele Unite dedicată principiilor Acordului de la Paris.
În cele din urmă, piețele se îndreaptă deja către emisii scăzute, indiferent de negocierile globale. Trebuie să construim pe acest impuls și să realizăm progrese reale împreună.
În concluzie, este esențial să continuăm să colaborăm și să acționăm împreună pentru a aborda schimbările climatice și pierderea biodiversității. Implementarea practică a soluțiilor este crucială, iar implicarea sectorului real este vitală pentru a atinge obiectivele noastre comune. În final, aceștia sunt cei care încurajează inovația, investesc și implementează schimbările necesare pentru a atinge obiectivele noastre climatice. În următoarele câteva minute, voi acoperi trei puncte cheie.
În primul rând, voi evidenția modul în care schimbările pieței sunt deja în curs, în special în domeniul Cleantech.
În al doilea rând, voi explica de ce este esențial ca afacerile să fie implicate în finanțarea tranziției.
Și în al treilea rând, voi discuta de ce trebuie să abordăm împreună schimbările climatice și pierderea naturii. Chiar dacă inițiativele precum acestea sunt importante, trebuie să ne concentrăm și pe îmbunătățirea și mobilizarea resurselor existente – fondurile care au fost deja angajate.
Un exemplu este reprezentat de Fondurile Verticale pentru Climă și Mediu (VCEF-uri), care constau din patru fonduri publice totalizând împreună 80 de miliarde de dolari SUA. Cu toate acestea, capacitatea lor anuală comună de angajament este de 4 până la 5 miliarde de dolari SUA, dar suma reală plătită în fiecare an este de doar aproximativ 1,4 miliarde de dolari SUA. Acest lucru indică necesitatea unei îmbunătățiri a procedurilor și a accesului la finanțare.
Problemele practice precum obstacolele întâmpinate de investitorii internaționali pe piețele emergente, precum proiecte de dimensiuni mici, lipsa intermediarilor financiari locali, ratinguri slabe ale agențiilor de rating și riscuri valutare, trebuie să fie abordate pentru a intensifica investițiile în domeniul climatic.
Este important să înțelegem că reziliența economică depinde de o planetă sănătoasă în general. Schimbările climatice și pierderea naturii sunt interconectate, iar abordarea lor împreună este esențială pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de carbon.
Este necesar să colaborăm peste sectoare și granițe pentru a găsi soluții inovatoare în lupta împotriva schimbărilor climatice. De asemenea, angajamentul părților interesate locale și regionale este crucial în acest proces. Forțele pieței se îndreaptă deja către emisii scăzute, iar este important să construim pe acest impuls și să continuăm să progresăm împreună. Investițiile curate în India sunt mai mari decât investițiile în combustibili fosili, iar Africa și Asia de Sud-Est se apropie de paritate.
Bloomberg New Energy Finance a publicat Industry Decarbonization Market Outlook 2H 2025 în noiembrie 2025.
Nevoile de finanțare pentru climă sunt discutate de sus în jos în IPC.
Prognoza din 2024 arată investiții în protecția climatică pentru transformarea sistemului energetic pe sectoare și aplicații, inclusiv un calcul propriu al Bundesbank.
World Economic Outlook din octombrie 2025 analizează datoria publică brută.
Vulnerabilitățile datoriei și provocările de finanțare în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare sunt discutate într-o privire de ansamblu asupra datelor cheie prezentată într-un document de politică FMI din februarie 2025.
Grupul de experți la nivel înalt independent a evaluat fondurile verticale pentru climă și mediu în raportul lor din octombrie 2024 despre Accelerarea Finanțelor Durabile pentru Piețele Emergente și Economii în Curs de Dezvoltare.
Următorul raport lunar al Bundesbank va fi publicat în ianuarie 2026.
Organizația Mondială a Sănătății a emis o fișă informativă despre biodiversitate la 18 februarie 2025.
Zece ani de la Acordul de la Paris privind clima sunt sărbătoriți în discuțiile despre schimbările climatice.
Cine este implicat în aceste aspecte este analizat în detaliu. Can you please revise this text? Please provide an alternative version.
QUELLEN
